Pe urmele lui Lucian Blaga in Cluj-Napoca

Reportaj realizat împreună cu Cristina Ungurean.

Totul a început de la un pont de la dl Ovidiu Blag: este în Cluj o casă memorială a lui Lucian Blaga în cartierul Andrei Mureșanu.

Asemenea informație nu o primești și o rătăcești undeva în memorie, ci iei atitudine, măcar cu o plimbare până acolo cu aparatul foto, reportofon și cu speranța că vei descoperi ceva interesant despre care nimeni nu mai știe.

Așa că am plecat în explorarea „tărâmului necunoscut” pe urmele lui Lucian Blaga.

După o călătorie de numai o stație cu autobuzul, ne-am trezit în cartierul Andrei Mureșanu, unde știam că trebuia să fie fosta casă a filosofului român.

Casa Lucian Blaga Cluj 11

Indiciul trebuia să îl găsim printre toate casele noi sau părăsite, cu ochii curioși printre garduri vii sau nu, printre ramurile copacilor care au crescut prea mari.

Cine știa ce o să găsim, ce căutăm de fapt? Oare căutăm o casă dărăpănată sau o casă îngrijită? O să găsim plăcuța comemorativă în stare bună sau a fost aruncată în negura timpului și a ploilor?

După o vreme ne-am oprit să admirăm o grădină foarte frumoasă, în timp ce ploua mărunt. Când am ridicat ochii am observat o casă mare, îngrijită, cu două etaje.

Uite plăcuța!”

Cu emoții am urcat scările pe care le-a urcat și Lucian Blaga timp de 15 ani, în perioada 1946-1961 și am ajuns în fața a două uși.

Casa Lucian Blaga Cluj 10

Ne-a deschis un domn care a chemat-o repede pe proprietara care a zâmbit, neștiind cine le deranjează la șapte seara discuția cu fiica și ginerele.

Am reușit. Am călcat pragul, am intrat în fostul adăpost al marelui filosof român Lucian Blaga. Timid, pășim în interior și descoperim un apartament cu trei camere, o bucătărie și o baie, personalizate gustului noilor proprietari. Ghidate de d-na Livia Pintea, proprietara, i-am descoperit camera filosofului Lucian Blaga: o încăpere mare, luminoasă cu un rând de geamuri așezate pe colțul drept, mici piese de mobilă aranjate cu grijă lângă pereți, iar în mijloc o masă rotundă imensă, care ne-a chemat la povestit.

Singura care s-a păstrat a fost soba. N-o mai folosim că acum avem încălzire centrală, dar o păstrăm așa, de decor.

Casa Lucian Blaga Cluj 5Treptat începem să ne întoarcem în timp, în perioada în care Blaga era bibliotecar la Biblioteca Centrală și locuia înghesuit cu soția lui în 2 camere, iar în cealaltă cameră mai locuia o persoană.

Pe vremea aia nu aveai voie să ai mai mult de 8 m2 ; era o lege a spațiului locativ. Nu prea erau case și atunci or pus chiriași. Într-o cameră stătea el, în alta violonistul Constantinescu. Era și profesor la Academia de muzică „Gheorghe Dima”. După ce a plecat Constantinescu am venit eu. Eram student. Cu familia stăteam în altă parte. Stăteam, dar nu stăteam prea mult că mi-era incomod pentru că mâncam acasă și aici veneam și dormeam aicia.

Locuind cu Lucian Blaga

Domnul Pintea a fost inginer și când a fost student l-a cunoscut pe Blaga, în 1953, dar mai bine de când s-a mutat cu el, în camera alăturată.

Părinții mei au fost proprietarii, că au cumpărat casa când era el (Blaga) chiriaș aicia. Coincidența o făcut că bunica mea are o cunoștință de la Blaj și i-o cunoscut și pe profesorii lui de acolo. Și avea un unchi profesor care stătea tot la Blaj. Deci eram mai mult decât proprietari, am fost și cunoștințe.”, dezvăluie d-l Pintea.

Când Lucian Blaga și soția lui s-au mutat în Cluj, au împărțit apartamentul cu părinții d-lui Pintea, tatăl și mama vitregă. Apoi, în perioada studenției d-lui Pintea, lui i-a fost rândul să împartă același acoperiș. Domnul inginer spune despre poetul Blaga că era foarte tăcut, fiindcă nu avea cu cine să dezbată ideile complexe ce-i traversau mintea. Biblioteca era locașul lui de refulare, chiar dacă era un simplu muncitor de depozit.

Casa Lucian Blaga Cluj

 

În perioada celor 50 de ani de dictatură comunistă au stat aici în apartament, cât timp era biliotecar. O avut noroc cu soția lui. Asta vă zic ca să ziceți mai departe. Doamna a fost colegă de facultate cu soția primului ministru de atunci, Petru Groza. Au terminat medicina la București, stomatologia. Atunci așa o reușit săracu Blaga să n-ajungă la Sighet, că altfel ajungea în pușcărie. Deci asta o fost șansa lui: o avut o pilă și io cred că ăla l-o protejat, spunând „lăsați-l în pace. Și așa a ajuns bibliotecar. Pe vremea aia nici nu se spunea cine era de fapt Blaga. Era o persoană anonimă la Bibliotecă. Dar clujenii nu l-au umilit, dar funcția da.”

Acum domnul Pintea are 78 de ani și i-a împlinit în 10 mai, la o zi după ziua de naștere a filosofului. Mircea Pintea își amintește și acum perfect detaliile legate de perioada studenției alături de Lucian Blaga. Casa Lucian Blaga Cluj 7

Aveam grijă să nu-l deranjez pe profesor. În afară de cafea și de astea nu avea nicio grijă de iaurt sau de pâine. El, bătrânul, dacă avea cafea, n-avea nicio grijă. Era ca o dependență pentru el. Mulți români nici nu știau ce-i aia cafea, dar el știa. Din Portugalia, din Elveția, de acolo o aducea că acolo se bea cafea, nu ceai chinezesc.”

Soția filosofului Blaga se trage dintr-o famile foarte sus pusă, aproape nobilă. Tatăl ei a fost unul dintre semnatarii Tratatului de Pace de la Paris din 1919. Aflăm din spusele proprietarilor că doamna Blaga nu și-a profesat meseria de stomatolog nici măcar o zi. În schimb i s-a dedicat soțului în întregime, ajutându-l cu dactilografierea lucrărilor și alte sarcini birocratice. Din păcate, povestea lor de dragoste s-a sfârșit tragic, cu moartea lui Lucian Blaga, iar doamna Cornelia începuse să se stingă încetul cu încetul:

Așa era boala dânsei: tot ce e din trecutul îndepărtat rămâne în memorie și lucrurile mai apropiate de prezent se pierd. Avea o serie de albume cu fotografii cu ce personaje s-a întâlnit Blaga. Și eu o întrebam: «păi aicia cine e, doamna Blaga?» «Apăi aici e Traian Vuia.» Eu nu știam, că eram tânăr.”

Doamna Pintea îl completează pe soțul ei și intervine din când în când în discuție cu:

Casa din CLuj Lucian Blaga14

Altfel, soții Blaga au trăit modest. Doamna era destul de depresivă după ce a murit el. Noi n-am stat mult cu dânsa. Era o femeie care stătea cu ea și avea grijă de dânsa, dar pe urmă s-au mutat în oraș.”

Liniștea și naturalețea discuțiilor dau un sens întâmplărilor povestite. Toate detaliile pe care ni le povestesc cei doi soți se îmbină perfect cu decorul pseudo-baroc, cu soba lui Lucian Blaga, cu cărțile și cu apusul soarelui.

Povestea lui Lucian Blaga citită între rândurile biografiei sale

Domnul Pintea se ridică dintr-o dată de la masă și pleacă din cameră fără să zică vreun cuvânt. Peste puțin timp, se întoarce cu trei cărți în mână. Se așează din nou la masă, își proptește ochelarii pe nas și deschide una dintre cărți:

Asta a fost prima carte pe care a tradus-o el după ce l-a lăsat comuniștii să publice: traducere de poezii din lirica universală, le-a tradus el din diferite limbi și a fost publicată în 1957. La cartea asta cu dedicație de la doamna Blaga țin foarte mult.

Pe pagina oglindă a cărții descoperim câteva rânduri caligrafiate cu stiloul de doamna Blaga:

D-lui Inginer Mircea Pintea și familiei sale, în a căror casă Lucian Blaga a creat o mare parte a operei sale poetice și filosofice, cu distinse sentimente de la Cornelia Blaga, 1973.”

Casa Lucian Blaga Cluj 6

Celelalte două cărți cuprind biografia scrise de Bazil Gruia și îi povestesc viața poetului de-a fir-a-păr. O fotografie este realizată chiar de domnul inginer Pintea și era foarte mândru că a apărut în subsolul paginii menționat ca realizatorul fotografiei. Imaginea releva cum arăta camera soților Blaga în timpul în care au fost chiriașii soților Pintea. Fotografia de arhivă ilustra o parte din vechiul decor și portretul poetului așezat la mare cinste lângă cel al mamei sale.

Încet-încet aflăm detalii legate de perioada în care cele două familii au conviețuit sub același acoperiș.

Reîntoarcerea: pe urmele pașilor lui Blaga înapoi spre centrul Clujului

Drumul de la casa unde stătea familia Blaga până la Biblioteca Central Universitară nu e lung pentru condiția fizică a unui student.

Însă filosoful român era în ultimii lui ani de viață și deja începuse să-l apese cancerul. Cu toate astea, parcurgea traseul pe jos zilnic. Îi plăcea să meargă pe strada Mihail Kogălniceanu ca să admire biserica reformată de la capătul ei; apoi o lua încet pe Andrei Mureșanu până ajungea acasă.

Lucian Blaga str Kogalniceanu Cluj

Ne-am întrebat mereu: oare ce ar regreta o persoană care l-a cunoscut pe Lucian Blaga? Răspunsul l-am primit imediat, fără prea multă cugetare, dar cu emoție și cu o reală frământare din partea d-lui Pintea:

La vârsta aia eram mai tânăr decât dumneavoastră și îmi pare rău că și mă chema să mă duc cu el în excursii și nu mă duceam. Eram zăpăcit, aveam alte preocupări și nu am știut cu mintea de atunci să beneficiez de atenția lui. De chemat, m-a tot chemat, dar nu m-am dus.”

Multe au fost momentele în care tăcerea trebuia să se lase în încăpera în care mai era doar soba lui Lucian Blaga. Mai ales când vorbele grele și pline de semnificații atârnau deasupra noastră prin vorbele celui care a locuit cu filosoful.

Am învățat ceva în viață: Atunci când îți vine trenul trebuie să îl iei. Dacă l-ai pierdut, este gata. L-ai pierdut. Asta trebuie să știți: să profitați de unele momente cu care nu o să vă întâlniti și a doua oară.”

Noi am refăcut pașii lui Lucian Blaga în sens invers. Ne-a luat cam 30 de minute până am ajuns la sediul central UBB. Pe măsură ce ne desprindeam de fosta casă a lui Blaga și ne apropiam de centru liniștea suburbiei se înlocuiește cu zgomote de mașini și schimburi de replici repezi.

Iar casa în care a creat o parte a operei sale filosofice rămâne în liniștea amintirilor celor doi colocatari și a profunzimii operei lui Lucian Blaga, marele filosof român.

„Ne place să umblăm ca întrupările fumului, să încâlcim mătasea pământului cu ţintele drumului.” (Lucian Blaga, Drumeție)
„Ne place să umblăm ca întrupările fumului, să încâlcim mătasea pământului
cu ţintele drumului.”
(Lucian Blaga, Drumeție)

 Material redactat alături de Cristina Ungurean. Fotografiile sunt realizate de mine.

6 thoughts on “Pe urmele lui Lucian Blaga in Cluj-Napoca

  1. Ce sa spun, ati pus atâta duioșie cata trebuie sa estompeze amărăciunea ca un astfel de om a fost tratat așa de poporul roman. Bine ca nu-i pasa…

  2. foarte interesant reportajul, dar sa stiti ca informatiile capatate de la dl Mircea Pintea de 78 de ani SUNT INEXACTE (ca a terminat Facultatea la Bucuresti?, ca tatal ei a facut parte din delegatia romana la Conf de Pace de la Paris? si altele)… E interesanta dedicatia oferita de Dna Cornelia și bunavointa de a va primi. VA FELICIT SINCER PT IMAGINI!

Leave a Reply