Alexandru-Brăduț Ulmanu: „Jurnaliștii adevărați se ghidează după aceleasi valori.”

Lucrarea mea de licența mea a avut ca subiect principal rolul Social Media în activitatea jurnaliștilor. Am dorit să analizez și să aflu direct de la surse care sunt schimbările aduse de rețelele  de socializare în  munca de jurnalist.

În fiecare zi de luni voi publica un interviu cu jurnaliștii care și-au dedicat câteva minute pentru a-mi răspunde la întrebări.

Alexandr Bradut UlmanuAlexandru-Brăduț Ulmanu lucrează în presă din 1991 și a predat jurnalismul în calitate de cadru didactic universitar şi trainer în București. Alexandru Brăduț Ulmanu este un jurnalist preocupat de internet, jurnalism online şi social media. A lucrat în presa scrisă, online, radio şi de agenţie şi s-a ocupat mai ales de cultură şi media. A fost bursier în Statele Unite ale Americii, trainer internaţional în jurnalism susţinând programe de pregătire profesională cu jurnalişti în toată ţara, dar şi în Belgia, Cehia, Republica Moldova, Armenia şi Statele Unite. Ulmanu a scris “Cartea fețelor, revolutia Facebook in spatiul social.” carteafetelor.3d

Jurnalistul a fost de acord să îmi răspundă la întrebări, chiar dacă doar la distanță deoarece nu am avut posibilitatea să mă întâlnesc personal cu el. Poate în viitor, cândva.

Fotografiile sunt preluate de pe site-ul EuropaLiberă.

Vă invit să citiți și să comentați pertinent dacă aveți opinii diferite, completări sau sugestii.

Cât de diferită este meseria de jurnalist acum față de momentul în care ați început să o practicați?

În esență nu ar trebui să fie prea diferită, pentru că jurnalismul are acum, ca și atunci, rolul de a oferi publicului informații importante, interesante, relevante.

Există, desigur, și multe diferențe, legate în principal de evoluția tehnologiei (nu exista internet în România când am debutat eu) și de modul în care funcționează mass media. Dar cred că jurnaliștii adevărați se ghidează și acum după aceleași valori ca întotdeauna.

Pe ce rețele de socializare aveți cont si sunteți activ?

Facebook, Twitter, LinkedIn, Pinterest, Google Plus etc. Cel mai activ sunt pe Facebook și Twitter.

Din punctul dvs de vedere, continutul jurnalistic este influențat de social media ?

Cred că presa a început să preia și să abordeze mai multe subiecte legate de viața de zi cu zi a oamenilor și să dea mai multă atenție perspectivei oamenilor obișnuiți. Subiectele din presă sunt discutate în social media și, viceversa, subiecte care se nasc în social media ajung în mass media.

Cred că titlurile au devenit mai descriptive, pe de o parte – iar pe de altă parte putem constata și opusul, adică titluri care se adresează direct utilizatorului, conțin adesea așa-numitul “call to action”, însă nu dezvăluie esența subiectului. De exemplu: “N-o să-ți vină să crezi ce a spus Cutare”, sau “Vezi aici pe unde se plimbă Cutare”.

În presa online – nu neapărat cea din România – observăm, de asemenea, că a crescut foarte mult accentul pus pe vizual: subiecte filmate, slideshow-uri audio, infografii. Acestea cresc șansele ca un anumit material să devină viral, desigur în primul rând prin social media.

Multe materiale sunt, așadar, concepute nu doar pentru un singur canal (site de știri, de exemplu), ci și pentru distribuția prin social media.

Rețelele de socializare sunt necesare pentru a concepe un articol sau pentru a te documenta?

Nu sunt necesare, dar pot ajuta.

Alexandru bradut ulmanu

Tot mai multe publicații dau ca sursă profilul personal de Facebook/ Twitter al unor vedete pentru a face știri și pentru a stârni speculații și bârfe. Ce părere aveți despre acest lucru?

În general vedetele au pagini de personalitate, nu profiluri personale, iar rostul acestora este de a crea și menține interes pentru vedeta respectivă. Este normal ca presa să folosească astfel de surse. Nu este normal să folosească numai astfel de surse.

  • În 2011 AFP (Agenția de Presă din Franța) le-a cerut jurnaliştilor care vor să fie activi pe Twitter sau Facebook în calitate de jurnalişti ai agenţiei, să respecte codul deontologic al agenţiei şi valorile promovate de aceasta – independenţă, echilibru şi imparţialitate. Aceștia trebuie să scrie în descrierea profilului de Twitter faptul că lucrează la AFP și să menționeze că își asumă responsabilitatea că ceea ce postează sunt păreri și comentarii proprii.

În presa din România există un set de reguli pentru jurnaliștii care sunt activi pe rețele de socializare și care sunt angajații unei instituții de presă?

Nu doar AFP, ci și alte instituții de presă din străinătate au astfel de ghiduri și coduri de conduită, inclusiv BBC sau The New York Times. Mi se par cerințe normale, pentru că jurnaliștii reprezintă instituția la care lucrează, indiferent că scriu pe pagina de Facebook sau în foaia de ziar.

Din câte cunosc, în România nu există prea multe astfel de coduri clare, însă anumite instituții de presă au început să dea atenție acestor aspecte.

Alexandr Bradut Ulmanu 1

Jurnaliștii ar trebui să fie restrânși sau să aibă în vedere faptul că sunt angajații unei instituții de presă atunci când sunt activi în Social Media?

Da, ar trebui să aibă în vedere faptul că sunt angajații unei instituții de presă. Un jurnalist care postează un comentariu tendențios sau rasist nu va avea credibilitate atunci când va aborda un subiect delicat ce are legătură cu ce a scris în social media, pentru că nu va putea trece drept imparțial.

În ce direcție considerați că se îndreaptă presa?

Cred că nu se îndreaptă într-o singură direcție, ci în mai multe. Crește, desigur, importanța mediului online, crește convergența mediilor, iar modelul de business bazat pe publicitate se restrânge. Dintre modelele de business care cred că au șanse de succes aș enumera conținutul plătit (paywall), soluția non-profit sau anumite tipuri de jurnalism hiperlocal.

Tu ce părere ai despre jurnalistii zilelor noastre? Dacă ai completări sau o altă opinie, te rog să lași un comentariu.

One thought on “Alexandru-Brăduț Ulmanu: „Jurnaliștii adevărați se ghidează după aceleasi valori.”

Leave a Reply